Fire Fox

Vulpita de foc este browserul care a spart absolutismul IE, demonstrand cu succes ca exista alternative pentru o navigare de calitate, daca utilizatorul o doreste. Ceea ce a inceput ca un experiment al lui Dave Hyatt si Blake Ross din cadrul proiectului Mozilla, a ajuns sa aiba o cota de piata de aproape 17%, cea mai mare dupa IE pe piata browserelor. Cei doi au creat un browser stand-alone, pentru a combate problemele existente in pachetul Mozilla Suite. Pe 3 aprilie 2003, compania a anuntat ca va pune accentul pe Firefox si Thunderbird din acel moment.


Proiectul a suferit o serie de schimbari de nume: numit intai Phoenix, a fost redenumit pentru ca existau probleme de drepturi de autor cu Phoenix Technologies. Noul nume, Firebird, a provocat o intensa reactie din partea proiectului de baze de date gratuit, iar Mozilla a anuntat ca browserul se va numi in consecinta Mozilla Firebird, pentru a indeparta confuziile. Totusi, in urma presiunilor, pe 9 februarie 2004, o a treia schimbare si ultima a ajuns la numele Mozilla Firefox, alintat Firefox sau abreviat Fx sau fx.


Versiunea 1.0 a aparut pe 9 noiembrie 2004, iar primul update major, 1.5, pe 29 noiembrie 2005, cu fixuri de securitate si stabilitate importante. Pe 24 octombrie 2006 apare Firefox 2, care include: update-uri la navigarea in taburi, managerul de extensii, GUI si update-uri la motoarele de cautare si software; imbunatatiri la functia de restore a sesiunii; verificare inline a corectitudinii gramaticale si sistem anti-phishing implementat ca extensie de Google si inclus mai tarziu in versiunea de baza. In ianuarie 2008 a fost lansat serviciul de live chat, condus de voluntari cu ajutorul Jive Software. Oricine poate pune o intrebare si obtine raspuns in timpul orelor de program, dar chiar si dupa aceea exista posibilitatea de a discuta in timp real cu un agent pentru a primi ajutor.



Ce are Firefox de oferit celor care aleg sa uite ca au un browser integrat in Windows? Incluse in pachet sunt tabbed browsing, spell checker, incremental find, live bookmarking, manager de download (personal, l-am apreciat ca fiind mai bun decat cel din Opera) si un sistem de cautare care include Google. Baietii buni care ne-au adus browserul au vrut sa realizeze (si au reusit) un browser "care doar sa navigheze pe web" si sa ofere "cea mai buna experienta pentru cea mai mare parte a utilizatorilor".


Acesti extrem de importanti utilizatori pot sa-si personalizeze Firefox cum vor, adaugand sau scotand functii printr-un sistem inteligent de extensii si teme, grupate frumos pe addons.mozilla.org si totalizand in septembrie 2007 circa 2000 de add-on-uri.


N-au fost uitati nici web developerii, acestia avand la dispozitie unelte incluse, cum ar fi Error Console, DOM Inspector sau extensii de tipul Firebug.


Standarde? Avem din plin, Firefox suportand HTML, XML, XHTML, SVG 1.1 (partial), CSS, ECMAScript (JavaScript), DOM, MathML, DTD, XSLT, XPath si imagini PNG cu alpha transparency. Firefox suporta si propuneri de standarde create de WHATWG, cum ar fi client-side storage si canvas element.


Deocamdata, Firefox 2 nu trece de testul standard Acid2, dar problema a fost "stinsa" in Firefox 3 Beta 2.



Pentru multi dintre noi, securitatea navigarii este o problema constanta. Nu ne plac gandacii si baietii aia care ne trimit malware si reclame false la Viagra. Din acest punct de vedere, Firefox foloseste un model de securitate sandbox, care limiteaza scripturile sa accese date de la alte site-uri pe baza unei politici de origine comune. Foloseste SSL/TLS pentru a proteja comunicarea cu serverele web cu o criptografie putenica in conditiile utilizarii protocolului https. Are si suport pentru smartcards pentru scopuri de autentificare.


Mozilla Foundation ofera si o "recompensa pentru vanatoarea de bug-uri" celor care descopera "gauri" severe de securitate in Firefox. Regulile de baza descurajeaza dezvaluirea lor rapida pentru a nu oferi potentialilor atacatori avantaje in incercarea lor de a crea exploit-uri. Numarul mic de vulnerabilitati nerezolvate din Firefox este adesea un motiv pentru a renunta la IE. Dupa cum arata Washington Post, in 2006, timp de 284 de zile a fost de gasit un cod de exploatat in IE, in timp ce in Firefox a rezistat doar 9 zile inainte de a fi lansat un patch pentru a rezolva problema.


Tot in 2006, un studiu Symantec a aratat nu numai ca vulnerabilitatile sunt foarte putine, dar si ca au fost rezolvate cel mai rapid; pe 7 ianuarie 2008, Firefox 2 avea 5 vulnerabilitati de securitate nerezolvate, cel mai grav fiind categorizat "mai putin critic", iar IE avea 7, cel mai grav fiind "moderat critic".



Probabil ca nici producatorii vulpitei minune nu se asteptau la un asemenea succes: 100 de milioane de descarcari in doar primul an de existenta. Astfel ca incepand cu 2004 au inceput o campanie publicitara agresiva, care ii sta bine oricarei companii care vrea sa iasa in fata. Pe 12 septembrie 2004, un portal de marketing numit "Spread Firefox" (SFX) debuta alaturi de un Firefox Preview Release, creand un spatiu central pentru discutarea diverselor tehnici de marketing. Portalul accentua programul "Get Firefox", oferindu-le utilizatorilor "puncte de referinta" pe post de provocari. O alta campanie, "World Firefox Day" a inceput pe 15 iulie 2006, ziua celei de-a treia aniversarii a fonsarii Mozilla Foundation si a durat pana pe 15 septembrie 2006. Participantii se inscriau pe ei si un prieten pentru a fi nominalizati in cursa de a-si vedea numele inscris pe Firefox Friends Wall, un zid digital ce urma sa fie afisat la sediul central al Mozilla Foundation.



Aceste campanii si pur si simplu calitatea si functiile numeroase oferite de Firefox i-au adus o cota de piata in continua crestere, in mare parte in defavoarea IE. Conform firmei olandeze de statistica OneStat, pana in iunie 2007, Firefox era al doilea cel mai folosit browser, cu 12,72%. Pana in decembrie 2007, conform datelor oferite de firma americana NetApplications, cota de piata a Firefox crescuse la 16.80%.


Pana pe 7 septembrie 2007 (doar 3 ani de existenta), Firefox fusese descarcat de 400 de milioane de ori, iar cifra nu include descarcarile folosind update-uri software sau de pe site-uri third party. Mai mult, cifra nu reprezinta nici un numar de utilizatori, pentru ca un download poate fi instalat pe mai multe calculatoare, o persoana poate descarca softul de mai multe ori sau il poate obtine de la un third party. O numaratoare aproximativa din noiembrie 2007 indica insa circa 125 de milioane de utilizatori de Firefox.



Nici Firefox nu a scapat de critici, mai ales in ceea ce priveste relatia speciala cu Google legata de intelegerea platita pentru refereri. Nici protectia anti-phishing din Firefox 2 nu a scapat de controversa. Prin definitie, protectia de acest tip este activa, bazata pe o lista actualizata prin descarcari pe calculatorul utilizatorului cam la jumatate de ora de pe serverul Google. Utilizatorul nu poate schimba datele si nu e informat de la cine vin datele. Tot browserul trimite si cookie-ul pentru cererea de update. Aceasta functie ofera protectie in timp real prin verificarea fiecarui URL vizitat prin intermediul Google. Unele grupuri care militeza pentru protejarea intimitatii pe Internet si-au exprimat astfel ingrijorarea legata de ceea ce ar putea face Google cu toate datele obtinute, desi politica de securitate a Firefox nu permite Google sa utilizeze date personale in afara sistemului anti-phishing.



La asa atac puternic, competitia (a se citi Internet Explorer si Microsoft) nu a stat degeaba. In 2004, Firefox nu era vazut ca o amenintare pentru IE, dar in 2005 Microsoft recunostea ca "un competitor ca Mozilla ofera software care concureaza cu capabilitatile de browsing ale IE din sistemul de operare Windows". In august 2006, Microsoft s-a oferit sa integreze Firefox in Vista, lucru pe care Mozilla l-a acceptat. In octombrie 2006, ca o felicitare pentru succesul Firefox 2, echipa de dezvoltare de la IE 7 le-a trimis un tort celor de la Mozilla.



Ce ne aduce viitorul pentru vulpita smechera? Avem deja in lucru o versiune 3.0, numita Gran Paradiso, pentru care utilizatorii au trimis deja cerinte pentru ce ar vrea sa includa. Firefox 3 Beta 1 a fost lansat pe 19 noiembrie 2007, iar Beta 2 pe 18 decembrie 2007. Mai exista cel putin inca o versiune beta planificata, ceea ce inseamna ca Firefox 3 va fi lansat in versiune definitiva in cursul acestui an. Cea mai importanta modificare va fi utilizarea unei noi versiuni de motor, Gecko 1.9. Astfel, Firefox 3 va deveni prima versiune oficiala care sa treaca testul Acid2, testul standard de randare a paginilor web. Evident ca producatorii au in vedere si un Firefox 4.0, care va fi bazat pe Mozilla 2.0, schimbarile incluzand: imbunatatirea sau indepartarea de API-uri XCOM, treacerea la C++ standard, compilare cu JavaScript 2 (proiectul Tamarin) si verificari de securitate in timp real.