Scurta istorie a HTML

HTML inseamna HyperText Markup Language si este folosit pentru a creea pagini Web
Dupa ce Vannevar Bush a propus pentru prima oara fundamentele hypertextului in 1945, a pus baza pentru Tim Berners-Lee si altii pentru a inventa World Wide Web, HTML (hypertext markup language, HTTP (HyperText Transfer Protocol) si URLuri (Universal Resource Locators) in 1990.
Definitia HTML
HTML inseamna HyperText Markup Language, este limbajul folosit pentru a crea documente pe World Wide Web. HTML este folosit pentru a defini structura si asezarea in pagina a unei pagini web, cum arata o pagina si functii speciale. HTML face asta folosind ce sunt numite tag-uri care au atribute. De exemplu

inseamna un paragraf nou. Ca vizitator al unei pagini web nu vezi HTML-ul, este ascuns, dar se vad rezultatele.
Tim Berners-Lee & HTML
Tim Berners-Lee a fost primul autor al html, asistat de catre colegii lui de la CERN, o organizatie internationala stiintifica cu baza in Geneva, Elevetia. Tim Berners-Lee este in present directorul World Web Consortium, grupul care pune standardele tehnice ale Web-ului.
Un screen shot (http://www.w3.org/MarkUp/tims_editor) al editorul de browsere al lui Tim Berners-Lee developat in 1991-92. Acesta a fost un editor de browsere adevarat pentru prima versiune de HTML si merge pe statiile NeXt. Implementat in Objective-C, a facut sa fie usor de creat, vazut si editat documente web. Hypertext Markup Language (Prima versiune a HTML) a fost publicata formal in Iunie 1993.
Inainte de a aparea internetul public a fost inaintasul interenetului ARPAnet sau Advanced Research Projects Agency Networks. ARPAnet a fost sponsorizat de catre armata Statelor Unite dupa razboiul rece cu scopul de a avea un centru ce control si comanda care ar rezista unui atac nuclear. Ideea a fost sa se distribuie informatii intre computere in regiuni geografice diferite. ARPAnet a creat standardele comunicatiei TCP/IP, scare defineste transferal de date pe Internet astazi. ARPAnet s-a deschis in 1969 si a fosr repede cucerite de tocilari civili ai computerelor care acum au gasit acum o metoda de a share-ui putinele computere bune care existau pe vremea aceea.
· ARPAnet: Primul Internet ( http://inventors.about.com/library/weekly/aa091598.htm )
Tatal Internetului Tim Berners-Lee
Tim Berners-Lee a fost omul care a condus la developarea World Wide Web-ului(cu ajutor normal), la definirea HTML (hypertext markup language) folosit pentru a crea pagini web, HTTP (HyperText Transfer Protocol) si URLuri (Universal Resource Locators).
Toate aceste developari au avut loc intre 1989 si 1991.
Tim Berners-Lee s-a nascut in Londra, Anglia si a absolvit Fizica la Universitatea Oxford in 1976. El este in present directorul World Wide Web Consortium, grupul care aproba standardele tehnice pentru Web.In afara de Tim Berners-Lee, Vinton Cers este si el numit un tata al internetului. La zece ani dupa liceu Vinton Cerf a inceput sa co-desenezs si co-developeze protocoalele si structurile care au devenit Internetul.

Ce este un Semantic Web

Web-ul Semantic a fost popularizat foarte mult de catre articolul “The Semantic Web” din revista American Scientific scris de catre un grup de pionieri ai web-ului care include pe nimeni altcineva decat fondatorul web-ului “traditional” Sir Tim Berners-Lee. Acest articol a devenit foarte repede cel mai descarcat articol in istoria Scientific American.
Web-ul nostru contemporar este o frumoasa, democratica si foarte nestrcuturata informatie media. Sir Berners-Lee pledeaza pentru web-ul integrat care ar fi “inteles” atat de catre protcoalelor masinilor cat si de catre oameni.
Acest lucru este dificil, competitive si tema care merita explorata. Cum puteti citi in articol, cheia principala in spatele web-ului semantic este conceptual ontoligiilor care atribuiesc sens si proprietati conceptelor si relatiilor de pe net care pot fi intelese in schimb si apoi procesate mai departe de catre computere. Fundatia tehnologica a web-ului semantic este RDF – Resource Definition Framework. RDF este o schema XML extensibila bazata pe framework-ul creat pentru logica cum ar fi expresii care descriu proprieteti si relatii ale entitatilor. Este cunoscut ca fiind scalabil deoarece permite expertilor pe anumite domenii sa expandeze RDF pentru a reflecta semantice specifice ale domeniilor.

Ce este un WSDL?

Limbajul Descrierii Serviciilor Web( Web Services Description Language WSDL) este un limbaj bazat pe XML care furnizeaza un model pentru a descrie Serviciile Web. Versiunea 1.1 nu a fost adoptata de catre World Wide Web Consortium(W3C). Versiunea 2.0, pentru care multe schite au fost lansate, este asteptat sa fie devine o recomandare pentru WSDL.
WSDL este o descriere bazata pe serviciile XML despre cum sa comunici folosind serviciile web. WSDL defineste serviciile ca o colectie de retele sau porturi. Specificatiile WSDL asigura un format XML pentru documente pentru acest scop.Definitia abstracta de port-uri si mesaje este separata de folosirea concreta sau instanta, ce permite refolosirea acestor definitii. Un port este definit asociind o adresa de retea cu o legatura refolosibila, si o colectie de porturi definesc un serviciu. Mesajele sunt descrieri abstracte a datelor interschimbate, tipurile de porturi sunt colectii abstracte de operatii suportate. Protocolul concret si specificatiile formatelor de date puntru un tip de port particular constituie o legatura refolosibila, unde mesajele si operatiile sunt apoi legate de un protocol concret de retea si format de mesaj. In aceste fel, WSDL descrie interfata publica catre serviciul web.
WSDL is often used in combination with SOAP and XML Schema to provide web services over the Internet. A client program connecting to a web service can read the WSDL to determine what functions are available on the server. Any special datatypes used are embedded in the WSDL file in the form of XML Schema. The client can then use SOAP to actually call one of the functions listed in the WSDL.
WSDL este foarte des folosit in combinatie cu SOAP si XML Schema pentru a asigura service web pe Internet. Un program client conectandu-se la un serviciu web poate citi WSDL-ul pentru a determina ce functii sunt disponibile pe server. Orice tipuri speciale de date sunt incluse in fisierul WSDL in forma unei scheme XML. Clientul poate apoi sa foloseasc SOAP pentru a chema una din functiile listate in WSDL.

Ce este XQuery?

XQuery este un limbaj de interogari(cu unele elemente de programare) care este creat pentru a interoga colectii de date XML. Semantic seamana cu SQL.
XQuery 1.0 este developat de catre grupul XML Query al W3C. Developarea XQUery este in stransa legatura cu developarea XSKT 2.0 de catre grupul XSL; cele de grupuri isi impart responsabilitati pentru Xpath2.0, care este un subset al XQuery 1.0. XQuery 1.0 a fost recomandat ca si candidat al W3C pe 3 Noiembrie 2005.
Caracteristici
XQuery asigura metodele de e extrage si manipula date din documente XML sau oricare sursa de date care pot fi vazute ca XML, cum ar fi baze de date relationale sau documente office.
XQuery foloseste sintaxa expresiei XPath pentru a se adresa unor parti specifice alea unui document XML. Face acest lucriu folosind o expresie FLWOR asemenatoare SQL pentru a face join-uri. FWLOR vine de la cele cinci clause ale sale: FOR, LET, WHERE, ORDER BY, RETURN.


Limbajul de asemenea asigura sintaxa ce permite noilor documente XML sa fie construite. Unde numele elementelor si atributelor se cunosc dinainte, o sintaxa asemanatoare XML poate fi folosita; in alte cazuri, sunt disponibile expresii care sunt referite ca si construcori dinamici de noduri. Toti acesti constructori sunt definit ca expresii inauntrul limbajului.
Limbajul este bazat pe un model structurat pe un copac al informatiei continute intr-un document XML, continand 7 tipuri de noduri: noduri de documente, elemente, atribute, noduri de texte, comentarii, instructii de procesare si spatii pentru nume
Tipul de system al modelelor de limbaje sunt vazute ca secvente( o valoare singulara este considerata ca o secventa de lungime unu). Elementele dintr-o secventa pot sa fie ofi noduri ori valori atomice. Valorile atomice pot fi numere intrege, string-uri, booleane si tot asa; lista intreaga de tipuri este bazata pe tipurile primitive definite in XML Schema.
XQuery 1.0 nu include optiuni pentru a updata documente XML sau baze de date. De aseamanea nu poseda capabilitati de intregi de cautare. Aceste caracteristici sunt in stadiu de developare pentru versiuni viitoare.

XML

Extensible Markup Language, abreviat XML, descie o clasă de obiecte numite documente XML şi descrie parţial comportamentul unor programe de computer care le procesează. XML este o aplicaţie profil sau o formă restrictivă a SGML-ului, Standard Generalized Markup Language [ISO8879]. Prin construcţie, documentele XML se conformează documentelor SGML.

Documentele XML sunt realizate din unităţi de stocare numite entităţi, ce conţin date parsate sau neparsate. Datele parsate sunt realizate din caractere, unele dintre ele formând date caracter iar altele ca marcaje. Marcajele codifică o descriere a schemei de stocare a documentului şi structura logică. XML furnizează un mecanism pentru a impune constrîngeri asupra schemei de stocare şi a structurii logice

Un modul software numit procesor XML este utilizat pentru a citi documente XML şi pentru a da acces la structura şi conţinutul lor. Se consideră că un procesor XML îşi face munca în spatele unui alt modul, numit aplicaţie. Această specificaţie descrie comportamentul cerut unui procesor XML în termeni ce spun cum trebuie să citească datele XML şi ce informaţii trebuie să-i furnizeze aplicaţiei.

XML a fost dezvoltat de către un grup de lucru XML (XML Working Grup - cunoscut la început ca şi SGML Editorial Review Board) format sub auspicile Consorţiului World Wide Web (W3C) în anul 1996. El a fost condus de către Jon Bosak de la Sun Microsystems cu participarea activă a unui grup de interes special XML (XML Special Interest Group - cunoscut în trecut ca şi SGML Working Group), organizat tot de către W3C. Membrii XML Working Group sunt daţi într-o anexă. Dan Connolly a ţinut contactul între WG şi W3C.

Scopurile proiectate pentru XML sunt:

1. XML trebuie să fie simplu de utilizat pe Internet.

2. XML trebuie să suporte o mare verietate de aplicaţii.

3. XML trebuie să fie compatibil cu SGML.

4. Trebuie să fie uşor să fie scrise programe ce vor procesa documente XML.

5. Numărul facilităţiilor opţionale din XML sunt reduse la minimum, ideal, la zero.

6. Documentele XML trebuie să fie citibile de către utilizatori şi clare într-un mod rezonabile.

7. Designul XML ar trebui să fie pregătită rapid.

8. Designul XML trebuie să fie formal şi concis.

9. Documentele XML trebuie să fie uşor de creat.

10. Caracterul lapidar din marcajele XML să fie de o importanţă minimă.

Această specificaţie, împreună cu standardele asociate (Unicode şi ISO/IEC 10646 pentru caractere, Internet RFC 1766 marcajele de identificare ale limbajului, ISO 639 pentru codurile numelor de limbaje şi ISO 3166 pentru codul numelor de ţări) furnizează toate informaţiile necesare pentru a înţelege XML Versiunea 1.0 şi pentru a implementa programe de computer care să îl proceseze.

Această versiune a specificaţiilor XML poate fi distribuită liber, atâta timp cât tot textul cât şi toate notiţele legale rămân intacte.

Un obiect de tip dată este un document XML dacă este bine format, după specificaţiile acestui document. Un document poate fi şi valid, pe deasupra, dacă mai îndeplineşte câteva constângeri în plus.

Fiecare document are atât o structură logică cât şi una fizică. Fizic, documentul este compus din unităţi numite entităţi. O entitate poate face referinţe la alte entităţi pentru a cauza includerea lor în document. Un document începe într-o rădăcină sau o entitate document. Logic, documentul este compus din declaraţii, elemente, comentarii, referinţe la caractere şi instrucţiuni de procesare, toate fiind indicate în document prin marcaje.

Ce este AJAX si cum invat mai mult despre el?

Raspunsul la intrebarea “cum invat mai mult despre el” ,normal este sa cauti in Google, unde vei gasi o gramada de lucruri interesante si cateodata chiar raspunsuri adecvate la intrebarea “Ce este AJAX” J
Acum mai serios, Ajax este un set de tehnologii folosite impreuna, la fel cum “LAMP” este o abreviere a Linux, Apache,MySql si PHP. Dar inapoi la Ajax!
Ajax, care este abrevierea la Asynchronous Javascript And XML este format din urmatoarele tehnologii:
· HTML + CSS pentru presentarea informatiei
· JavaScript pentru a interactiona dynamic cu informatia presentata
· XML,XSLT si obiectul XMLHttpRequest pentru a manipula asincron datele cu Web serverul.
Ati inteles?
Nici eu nu credeam. Aceste lucruri nu imi spun foarte multe, deoarece HTML + CSS + Javascript, au existat dintotdeuna.
Diferenta se face atunci cu introducerea XMLului, eXtensible Markup Language, asa ca ne vom ocupa intai de asta. Dar mai intai, daca ati incercat si v-ati minunat la capabilitatile de a trage si fixa ale Google Maps, nu stiu ezact cum ar veni tradus in romana, dar e manutza aceea cu care poti misca harta, sau capabilitatile rapide de a sorta un self-contained table (din nou nu as stii cum sa traduc in romana) ale Gmail, atunci ati vazut cum functioneaza AJAX.
Revenind. Deci XML este eXtensible Markup Language, un mediu care, marcheaza si identifica, complet informatii ascunse in paginile Web, XSLT este practic o versiune a XMLului care este folosita pentru a transforma documente XML pe loc(prin queriuri gen baza de date) si XMLHttpRequestor, este un set de APIs(application programming interfaces) care permit aplicatiilor Web sa transfere data cu un server Web folosind protocolul standard HTTP. Pe scurt, aceasta aglomerare de tehnologii functioneaza impreuna pentru a lasa scripurile JavaScript sa trimita cereri de date (data requests) catre server si sa primeasca raspunsuri, toate facute fara e trebui sa incarce sau reincarce o pagnina. Functioneaza ca si cum ar exista o interactie ascunsa browser/server web in spatele paginii Web pe care o vizualizezi.
Vreti mai mult? Incercati Ajax Matters, care este unul din siturile primare de referenta pentru a te gandii din nou la cum userii interacioneaza cu siturile Web.
Ce cred eu despre Ajax? Numele poate suna amuzant(te duce cu gandul la spalat de vase de grasime si alte chestii de genul) dar rezultatul aplicarii acestei tehnologii este un pas foarte foarte avansat in interactivitatea Web. Dak esti un adevarat Web developer, Ajax merita studiat si invatat.

Web 2.0

Acest subiect sigur va fii controversat, deoarece nu exista o definitie exacta pentru ‘Web2.0’. In general eu vad Web 2.0 ca urmatoarea generatie de situri web care sunt foarte interactive, care incurajeaza participarea vizualizatorului si construit in jurul a user generated content. Situri ca MySpace si YouTube, conform definitiei de mai sus, sunt Web 2.0, la fel ca si majoritatea blogurilor.
Pe de alta parte, unii oameni vad Web 2.0 ca fiind interactiv si folosind asa numitele tehnologii moderne Web cum ar fi JavaScript sau Flash pentru a face pagina cat mai frumoasa si mai interesanta. Asta face ca Google Maps sa fie tot Web 2.0 desi nu are legatura cu user generated content. Este foarte tare cum poti interactiona cu data in moduri atat de sophisticate. In aceasta definitie, situri ca Google Mail si Meebo sunt Web 2.0, dar YouTube nu este.
Deoarece nu exista o definitie oficiala si ca orice in domeniul tehnologiei, este foarte greu sa quantifici exact orice inovatie, eu as sugera ca intrebarea care ar trebui sa fie pusa este: exista inovatii recente pe Net care iti maresc sansele ca situl tau sa fie gasit sau sa mareasca experianta traita de cititor/client cand iti viziteaza situl.
Un exemplu pe care eu il gasesc a fii foarte tare este Meebo, care se bazeaza pe oferirea unui chat pe net, dar in acelasi timp te lasa sa vorbesti cu un reprezentativ de la relatii cu cleintii, o optiune gratis pentru toate lumea, si toate astea fara a-ti dezvalui ID-ul. Cand folosesc link-ul tau pe site, pot vorbi cu tine, dar nu te mai pot bate la cap sau spam-ui pe urma. Foarte misto.
Exista si alte cateva comanii care te lasa sa adaugi capabilitatea de a primii customer feedback pe orice pagina, bazata mai ales pe pagini non-blog .Este oare folositor? Pai, probabil ca nu pe pagina de ‘contact’ al paginii tale, dar pe pagina cu informatiile produselor? Ar fi un bun plus si o metoda inteligenta de a colecta customer feedback cu doar una sau doua linii de cod.
Singurul lucru care ma ingrijoreaza este ca dak adaugam o gramada de gizmos pe un site, de foarte multe ori iau locul informatiilor, si am vizitat foarte multe situri care sunt superbe din punct de vedere visual, au cele mai cool gadget-uri, widget-uri , dar sunt foarte greu de navigat, au search engin-uri stricate si nu sunt atat de folostioare pe cat ar trebui. Acest lucru te poate trimite in parte ‘intunecata’ a netului :-). Pentru mine, cea mai importanta intrebare este intotdeauna ‘Cum sa imi ajut cititorii?’, nu ‘Ce e mai cool?’.
Voi ce credeti? Preferati multe gizmo-uri gadget-uri si alte chestii care impresioneaza visual sau ati prefera o pagina simpla cu doar cateva reclame care sa va ajute sa platiti pentru hosting?

...vreau la opera

V-am promis ca ne intoarcem cu o privire detaliata asupra razboiului browserelor. Si incepem cu Opera, considerat de multi dintre cunoscatori o perla inca inchisa in cochilia sa, cu o cota de piata inca mica, sub 2%, conform statisticilor W3C. Si a suferit destul de mult pentru indrazneala de a fi atentat la coroana IE. Un mic exemplu: in 2001, Microsoft a interzis accesul pe msn.com al utilizatorilor de Opera. Dupa doar 2 zile si acuzatii de comportament antitrust, restrictiile au fost ridicate, dar anumite caracteristici tot nu erau oferite complet browserului pentru a le afisa corect.

In 2003, tot Opera a patit-o, Microsoft oferind intentionat un style sheet vechi, care impiedica browserul sa afiseze corect msn.com. Nu era un bug, astfel ca Opera a rispostat cu o versiune "bork" care afisa msn intr-o pasareasca neinteligibila, subliniind astfel necesitatea unei relatii armonioase intre site-uri si browsere. Doar dupa numeroase plangeri Microsoft si-a adus serverele la zi si pentru Opera, dar doar pentru versiunea actuala in acel moment (7.0), nu si pentru cele mai vechi.

Dar sa aflam si cum a aparut micul recalcitrant care a pus bazele standardului CSS, cu un pic de istorie Opera(tiva): browserul a fost initiat de Telenor, cel mai mare operator norvegian de telecomunicatii, in 1994. In 1995 devine proiect independent, fiind si la ora actuala dezvoltat si mentinut de Opera Software ASA.

Cititi mai departe pe site

W3C-WWW-World War 3

Cat timp vom avea internet mai mult ca sigur ca vom avea si browsere care sa ne faca surfing-ul mai facil (sau nu).

Pentru un internaut average sau below average, am putea spune ca nu prea exista diferente intre browsere. Dar cred ca daca intrebam 10 programatori si designeri web, vor avea o parere foaarte diferita.

Prima oara a fost Nexus, care se numea initial World Wide Web dar ulterior a fost schimbat ca denumire pentru a nu duce in confuzie un biet internaut nevinovat. In 1991 (da, ati vazut bine) el lua fiinta, fiind apoi urmat peste trei ani de Netscape Navigator. Razboiul practic a inceput insa, peste inca un an, cand a aparut marele Internet Explorer (sunet de trompete).

Acest razboi a dus la scindarea pietei si nerespectarea standardelor, lucru care afecteaza w3c-ul pana astazi. Integrarea browserului Internet Explorer in sistemul de operare Windows a instaurat dominatia autoritara a acestui produs, ducand la stirbirea Netscape-ului. Internet Explorer a devenit astfel unul dintre cele mai folosite si longevive produse software din lume. Sa insemne asta ca este si cel mai bun ? Absolut deloc...

Taramul browserelor, aflat sub o asuprire autoritara, sub un regim absolutist si totalitar, avea nevoie de un erou. In 2004, “alesul” s-a aratat. Firefox a dus la relansarea razboiului browserelor, care s-a decis sa duca lupta cu aceleasi arme, cele definite de w3c, nu cu un alt standrard cu care iar sa complicam web-ul (un exemplu este javascript style sheets –Netscape). Evident, a aparut si un al treilea competitor, Opera, care poate initial a fost un pic subestimat…mare greseala. De ceva timp, cei doi contracandidati au reusit sa readuca un pic de realism pe piata browselelor.

Dar totusi, o intrebare ramane .... Care este cel mai bun browser ?

Cititi mai departe pe site

Doi avansat (prea avansat)

AOL, Bacardi, Capcom, Eidos, Electronic Arts, Ford, Fox, Land Rover, Lexus, LG, Lucas Arts, M&M , Motorola, Nintendo, O`Neill, T-Mobile, Webby Awards. Ce treaba au companii de jocuri cu masinile? De unde si pana unde bomboanele se asociaza cu telefonul mobil? Toate aceste nume, indiferent de domeniu, au in comun o adresa.

Oamenii astia, din Tokyo si California, se considera prea avansati pentru umilul Internet. Pe buna dreptate, as zice. Numai ce intri pe pagina studioului lor si te trezesti pe Marte, intr-o statie spatiala din 2156, unde companiile de mai sus si-au lasat banii ca sa "dea bine" pe web. Cred si eu ca va place, sigur nu v-ar placea sa intrati... sa zicem pe site la Nike si sa vedeti doua poze, un gif si trei texte. Frumos le-ar sta adidasilor Nike daca n-ar fi animati in Flash si n-ar dansa pentru stapanii lor!

Studiati-i pe baietii astia prea avansati. Au o gramada de premii pe rafturi, de la toate competitiile importante in design si creatie de site-uri. Ba chiar si-au pastrat functionale versiunile anterioare ale studioului lor virtual. Si chiar si ei, cei prea avansati, au evoluat in mod extraordinar. Cand o sa mai cresc, o sa ma angajez si eu la ei!

Cititi si pe site

Cat de tari sunt cei de la Google

Ce poate fi mai tare pe lumea asta decat sa lucrezi la Google ? Ati vazut ce sisteme au ? Toate sunt simple si eficace in acelasi timp. Tot ce scot ei este super-frumos...uitati-va la Google Talk...nu consuma asa de multe resurse pre cum o face Yuhuuu messenger, cat de tare este Google Earth....cineva s-a gandit sa bage tot pamantu` intr-o baza de date...ei bine...cine sa fie oare ? Google. Nu mai zic ca ceea ce ii face si mai mult pe placul meu este ca sunt anti-microsoft Au cam dat-o in bara cu Google Videos, dar dup-aia si-au revenit si cu mici impresii de corporatia mai sus amintita si pe sistemu` can`t beat them, buy them, oamenii au cumparat Yutubu`. Nice, nu ?

Site construit

Avem site ! Dupa putin timp petrecut in fata calculatorului, cu ceva efort intelectual, ca doar suntem ingineri - ofiteri, am reusit sa punem site-ul in functiune. Onoare muncii, cetateni !
Apropo, noi suntem:

Carciu Alexandru (garbage man)
Gheorghiu Cristian (miner)

Suntem membrii grupei 1251E FILS, UPB